marți, 29 iulie 2014

Amintiri din arbitraj cu... Gheorghe Biziniche (I)

Încerc un serial cu amintiri din arbitraj, pe care le va dezvălui în exclusivitate pentru SportCâmpina fostul arbitru asistent din primul eşalon - ploieşteanul Gheorghe Biziniche (foto).
Au fost mai multe meciuri care mi-au marcat cariera - îşi începea povestirea Biziniche. Poate cel mai important, inclusiv din punct de vedere al efectelor, a fost FC Naţional - Dinamo Bucureşti, meci disputat în octombrie 1993 pe fosta arenă "Lia Manoliu". Antrenori la cele două echipe erau Jacki Ionescu la FC Naţional şi Halagian şi Augustin la Dinamo.
În minutul 90, la scorul de 0-0, am o fază extrem de grea: centrare de la 30m lateral stânga a lui Costel Pană, Viorel Moldovan şterge mingea cu capul pe 14m şi ajunge la Marian Savu, care în momentul în care mingea este atinsă de Moldovan se afla cam la 1,5m de Moldovan şi cam la 40-50cm în faţa lui, deci în ofsaid. Savu primeşte mingea şi marchează. Am ridicat fanionul şi a început nebunia. Arbitrul partidei a fost Gheorghe Constantin, care a validat semnalizarea mea, iar dinamoviştii au luat foc.
Antrenorii dinamovişti ("Oneaţă" Augustin mă strânge de gât şi Halagian mă loveşte în gambă cu piciorul) împreună cu jucătorii mă aleargă până în spatele porţii, aproape de groapa de nisip. Mă scot din "ambuscadă" jucătorii Naţionalului Blid, Olăroiu, ceilalţi şi arbitrii Constantin şi Ion Mureşan. 
Se termină meciul şi plec urgent la cabine, unde mă duc direct la duş. În drum spre vestiare Prunea şi Mihali lovesc cu piciorul în uşa vestiarului arbitrilor. Când spiritele s-au mai calmat "pe moment", am ieşit de la duş. Aici m-au cam jignit răposaţii Vasile Ianul şi Augustin Deleanu, dar să-i lăsăm pentru că despre morţi trebuie să vorbim numai de bine.
Organizatorii partidei erau cei de la FC Naţional, care prin intermediului delegatului Jean Grama (fostul arbitru şi prieten bun al meu) şi presedintelui Cornel Dinu (reţineţi era adversar cu echipa lui de suflet) m-au dus la Hotelul "Triumph" să fiu în siguranţă. Acolo, împreună cu cei menţionaţi mai era şi finul lui Dinu, "Ţânţarul-Gigi", cum îi spuneam noi colegii de echipă la Unirea Alba Iulia, pentru că eu am jucat fundaş dreapta în anii 1975-1977 la Alba Iulia, unde Ţălnar era extremă dreapta. Împreună, cu toţii, am vizionat caseta video cu faza respectivă. Oprind faza de zeci de ori am văzut cu toţii că avusesem dreptate. În acest moment, ''procurorul" a făcut un lucru foarte bun: a sunat la televiziunea publică şi la observatorul partidei (Mielu Voica) să nu cumva să modifice adevărul.
Pe DN mă aşteptau echipajele de poliţie, numai că eu am plecat a doua zi, la ora 14.
Meciul a fost duminică seară, târziu. Marţi am dus la federaţie un raport suplimentar (reţineţi formularea, să vedeţi unde s-a ajuns) cu derularea corectă şi schiţa fazei. Nu am făcut memoriu deoarece acesta costa, reţineţi, la acea vreme 3 milioane de lei, iar baremul era vreo 300.000 lei vechi.
În fine, au inceput audierile la comisii (supărasem pe Dinamo), unde - culmea! - mă interoga - cine credeţi?! - Halagian!
După 4 săptămâni de audieri la comisii, timp în care nu am fost delegat, s-a dat verdictul: "sancţiune disciplinară" (nu tehnică), reţinerea care avusese loc pe termen de 4 etape. Acum intervine faptul că mi-au asimilat raportul suplimentar cu raportul arbitrului, reproşându-mi-se că trebuia depus în maximum 24 de ore la federaţie, după terminarea jocului. Eu l-am depus marţi dimineaţă, de parcă luni seara era cineva la sediul FRF! 
Nu s-au oprit aici! La câteva zile după verdict s-a făcut lista FIFA. Eram printre favoriţi, iar cu excepţia lui Jean Pădureanu şi Cornel Dinu, toţi ceilalţi au fost ''infuenţaţi'' şi m-au tăiat de pe listă! Au intrat atunci pe lista FIFA Grigorescu şi Abrudan. Şi ca tacâmul să fie complet, la finele campionatului, având ''suspendarea disciplinară'' au vrut să mă retrogradeze. Au fost nişte oameni corecţi la analiza finală şi nu m-au retrogradat.
Concluzia: faza mea, ofsaid prin deviere, a fost pusă ca material didactic la cursurile arbitrilor din toate eşaloanele.
În zilele următoare, voi continua acest serial.

4 comentarii:

  1. moldovan si savu. ce atacanti avea dinamo in comparatie cu ce glume are astazi

    RăspundețiȘtergere
  2. Extrem de interesant articolul... Sunt multe lucruri spuse cu subiect si predicat care nu se cunoasteau, altele care mai degraba se intuiau... Oricum, excelenta idee! Astept continuarile...

    RăspundețiȘtergere
  3. Stima maxima pentru nea Bizi! Mare om, mare caracter, care ar fi meritat mai mult in arbitraj!

    RăspundețiȘtergere
  4. ce arbitri aveam odata... cu scuzele de rigoare, dar cei de acum, greu ar fi putut ajunge la nivelul celor despre care e vorba in material...

    RăspundețiȘtergere