Cele mai frumoase amintiri de Crăciun (II)

Pentru că ideea mea s-a bucurat de succes - şi mă bucur pentru acest lucru - voi continua şi astăzi cu o serie de amintiri legate de Crăciun ale unor alte personaje din fotbal.
Claudiu Dumitrescu, jucător CSM Câmpina:

"Cea mai frumoasă amintire legată de Crăciun este pentru mine cea din anul
2011, atunci când fiul cel mare, Albert, avea 4 ani. Atunci am împodobit pentru prima oară bradul împreună cu el, iar bucuria lui, dar şi a mea, a fost una pe care nu cred că o voi putea uita vreodată!"
Dragoş Trestioreanu, jurnalist:

"Cel mai frumos Crăciun? Sigur cel din 1965. Aveam “doar” 33 de ani, iar alături era și tata, cel căruia îi datorez pasiunea pentru Petrolul. Am visat amândoi, toata ziua și toată noaptea, la titlu. Cele două dinainte el le trăise din plin. Eram copil pe-atunci, memoria reținând mai mult... statistica, decât imaginile. În ’65, era altfel. Mai exact, imaginile le aveam reținute în cele mai mici detalii. Și sculat din somn, la 1 noaptea, la 3 sau la 5 dimineața, aș fi... recitat echipa Petrolului: M. Ionescu - Pahonțu, Boc, Florea, Mocanu - Iuhas, Dragomir - Moldoveanu, Badea, M. Dridea, V. Dridea. Acum, în amintirea acelui Crăciun din 1965, cu un ochi râd, bucurându-mă - ori de câte ori ne revedem - de întâlnirile cu Edi Iuhas și frații Dridea. Sandu Boc a uitat de multă vreme că jucam tenis de masă, la mine în curte. A fost și el unul din idolii mei. A fost... Cu alt ochi plâng, când mă gândesc că șapte dintre campionii de după Crăciunul de-atunci nu mai sunt printre noi. S-au dus în cer și ne privesc de sus cum încercăm să le călcăm pe urme, visând să-i egalăm. Aș fi vrut acum să am parte de același Crăciun ca și cel de dinaintea ultimlui titlu al Petrolului. Să vedem ce voi visa și ziua, și noaptea de mâine! O să vă spun, apoi, la ce să... vă așteptați!"
Răzvan Burleanu, preşedinte Federaţia Română de Minifotbal, preşedintele Federaţiei Europene de Minifotbal:

"Îmi face mare plăcere să-mi reamintesc vremurile copilăriei... Se întâmpla înainte de a merge la şcoală şi, implicit, la fotbal, la centrul de copii şi juniori de la FCM Bacău. Ne jucam în faţa blocului cu o minge de cauciuc şi îmi doream foarte mult o minge de fotbal adevărată. Iar Moş Crăciun mi-a îndeplinit dorinţa şi mi-a adus o minge de fotbal adevărată, pe care nu o voi uita niciodată. Era portocalie, din genul celor pentru iarnă, şi chiar în ziua aceea am ieşit la fotbal cu prietenii de la bloc cu care până atunci ne chinuisem cu mingea de cauciuc..."
Alin Alexandru Nedelcu, preşedinte HCM Câmpina:

"Cel mai frumos Crăciun l-am petrecut anul trecut alături de familie şi iubită. De ce a fost special? Era primul Crăciun în care petrecea alături de noi şi HCM Câmpina, clubul pentru care m-am zbătut atât de mult. Din punctul meu de vedere, Crăciunul se petrece tot timpul în sânul familiei, indiferent câte atracţii există. Cred că familia este cea mai importantă, mai ales atunci când apar noi membrii, aşa cum este cazul meu cu HCM. Crăciun fericit tuturor!"
Emil Mateescu, arbitru asistent Liga a 3-a, Ploieşti:

"Sunt multe amintiri legate şi de Crăciun, dar mai ales de sărbătorile de iarnă în general. Una dintre cele mai dragi mie a fost într-un an în care, copil fiind, am reuşit să-l demasc pe... moş. Am stat timp îndelungat pitit sub brad, iar când a venit s-a speriat foarte tare, neştiind că sunt acolo... A fost foarte haios! În ciuda acestei năzdrăvănii, Moşul vine în continuare an de an. Sărbători fericite şi La mulţi ani tuturor!"
Adrian Ionescu, antrenor secund CS Cornu:

"Cea mai frumoasă amintire a fost când tatăl meu a realizat un scenariu perfect pentru ca eu să cred în Moş Crăciun şi să fiu la un pas de a-l prinde când aduce cadouri. Era seara târziu, aveam 5 ani şi aşteptam somnoros să vină moşul. Când, deodată, aud foşnituri la brad şi un zgomot de ceva spart. Eu alergam spre brad, tata alerga spre mine şi-mi zice: "vino repede să-l vezi pe Moş Crăciun!" Când ajung acolo nici urmă de el... Doar cadourile pe lângă brad şi în şemineu câteva globuri sparte, care... "s-au spart în graba moşului de a pleca fără să fie văzut" - îmi zise tata. Eram fascinat, am fost la un pas să-l prind în casă!"
Anton Doboş, fost internaţional:

"În toţi anii Crăciunul are o încărcătura emoţionala aparte pentru mine - faptul că strânge toată familia la un loc şi agitaţia pregătirii momentelor frumoase, venirea Moşului, dăruirea şi primirea de cadouri, toate acestea fac să fie momentul meu preferat de peste an. Cele mai reuşite ediţii de Crăciun, ca să zic aşa, au fost totuşi cele până la împlinirea vârstei de 9 ani, când încă mai credeam în Moş Crăciun şi-l aşteptam cu nerăbdare".